STAGIUL DE COTIZARE

Stagiul de cotizare se constituie din:

• Perioadele de timp pentru care asiguraţii datorează şi/ sau plătesc contribuţii de asigurări sociale în sistemul public de pensii din România, precum şi din alte ţări, în condiţiile stabilite prin acordurile sau convenţiile internaţionale la care România este parte;

• Vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 1 aprilie 2001;

• Perioadele de după 1 aprilie 2001, în care persoanele au fost asigurate în baza declaraţiilor individuale de asigurare sau a contractelor de asigurare, conform legislaţiei pensiilor;

• Perioada suplimentară de vechime în muncă acordată pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a, în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii;

• Perioadele asimilate prevăzute la art. 49 al Legii nr. 263/2010;

• Timpul util la pensie realizate de agricultori, în condiţiile reglementate de legislaţia privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor.

Perioadele asimilate (necontributive) sunt perioadele în care asiguratul:

• a beneficiat de drepturi de asigurări sociale

– pensie de invaliditate
– concediu pentru incapacitate temporară de muncă;
– concediu pentru creşterea copilului;

• a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar,organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;

• a satisfăcut serviciul militar,

• a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

• a fost elev al unei şcoli militare/ de agenţi de poliţie sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguraţă naţională.

Perioade suplimentare la vechimea în muncă acordate pentru stagiul de cotizare realizat în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă: 

– 3 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă sau grupa II;

– 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă sau grupa I;

– 12 luni pentru fiecare an lucrat în alte condiţii de muncă.